O zi de vineri. In esenţă pare la fel ca orice zi de vineri. Totuşi azi mă simt ca dracu [scuzaţi limbajul, nu am nici o scuză; pur şi simplu nu ştiu cum să mă exprim altfel]. Şcoala ca şcoala nu m-a indispus, totuşi simt că nu sunt în stare de nimic. Nu pot să trec peste starea asta, nu pot momentan. Dar ca de fiecare dată toate astea vor fi ascunse undeva in mine, si voi spera să le uit.
Ştiu că nu cade cerul pe mine, dacă nu voi face nimic la fizică [deşi aşa se va întâmpla], totuşi în momentul ăsta cerul chiar e la câţiva centrimetri deasupra, şi pereţii se apropie de mine. e suficient, habar n-am ce să mai zic ..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu